Teilen sie uns bitte ihre Erfahrungen über  Dr. Google !!! / Împărtășiți-ne experiența dumneavoastră despre Dr. google !!!

Soll ich  Dr. Google  vertrauen 

Ich habe  im Internet gesucht, dabei kam heraus:  Auf der einen Seite ist dr. Google ein schlechter Arzt (Googeln kann krank machen: Im Internet nach Krankheitssymptomen zu suchen, steigert die Sorge um die eigene Gesundheit. Das haben jetzt Psychologen aus Köln gezeigt), auf der anderen Seite ist Symptomrecherche nicht grundsätzlich schlecht. 

Die Studien zeigen, dass  dr. Google meist falsch liegt : New ECU research finds 'Dr Google' is almost always wrong

Wird dr. Google häufig konsultiert?

Sa am incredere in Dr. Google ? 

În Romania, cifrele privind autodiagnosticarea și automedicația sunt alarmante:

• trei sferturi dintre români iau medicamente fără să consulte un medic;
• românii iau de două ori mai multe pastile fără reţetă față de media Uniunii Europene;
• jumătate dintre părinţi își tratează copiii după ureche cu medicamente nepotrivite;
• un sfert dintre românce nu merg niciodată la ginecolog, iar acest lucru se corelează cu faptul că suntem „lideri” europeni la cancerul de col uterin;
• un român care face infarct și supraviețuiește, are șanse imense să-l facă curând pe al doilea, pentru că nu urmează tratamentul.

Speranța de viață a crescut, dar este cu aproape șase ani mai scăzută decât media UE.Deși speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani în perioada 2000-2017 (de la 71,2 ani la 75,3 ani), aceasta rămâne printre cele mai scăzute din UE și cu aproape șase ani sub media UE (figura 1). De asemenea, există o disparitate de gen majoră, femeile trăind în medie cu șapte ani mai mult decât bărbații (71,7 ani, comparativ cu 79,1 ani).
România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din UE – 6,7 la 1 000 de născuți vii, comparativ cu media UE de 3,6 în 2017. Echipamentele medicale insuficiente și deficitul de medici pot contribui la explicarea acestei cifre .(State of Health in the EU)

Credeti ca se apelaza prea des la dr. Google? 

Corona – Organizare administrativă în spitalele din Germania

La timpuri noi, oameni noi! Dar ce facem însă la o nouă încercare din partea ,,mamei naturi’”? Evident că și aici sunt idei controversate în ceea ce privește proveniența noului virus și a pandemiei. Ca medic, nu cred că e importantă întrebarea: cine a creat virusul, ci cum îl putem combate?

M-am gândit să vă prezint organizarea spitalului în care lucrez. Va fi interesantă o asemenea prezentare ca metodă comparativă de abordare, atât pentru cei ce lucrează în țară, cât și pentru cei ce au avut virusul Covid-19 și au fost internați într-un spital, dar și pentru cei care vor să știe ce efort depun spitalele și cadrele medicale în cazuri extreme. Aici putem vorbi de o situație care a căpătat proporții extreme pe toate palierele. O dată prin gravitatea situației, iar mai apoi prin mediatizarea sa acerbă, prin controversele sale, prin amploarea sa, iar lista poate continua.

Cum a procedat spitalul în care lucrez(Landul Baden-Württenberg)?

În primul rând, după mediatizarea dezastrului cu care s-a confruntat Italia, s-au luat măsuri imediate. Nu s-a mai așteptat și s-a început organizarea. Bineînțeles, au fost implicați cei din funcțiile cheie: medicul șef de la secția de Pneumologie, medicul șef de la Serviciul Ambulanță (în spitalele mari există și la sectorul urgențe un șef), directorul medical, managerul (într-o proporție mai mică), precum și personalul de la terapie intensivă – aici ar ajunge pacienții într-o stare foarte gravă, iar dacă la secțiunea de terapie intensivă nu mai face față, atunci dezastrul este inevitabil. Pentru a evita ajungerea în pragul unei asemenea catastrofe, ar trebui ca celelalte structuri să funcționeze perfect și să împiedice infectarea personalului.

Măsurile efective adoptate:

Voi enumera și exemplifica sumar măsurile adoptate și aplicate imediat:

1. Delimitarea în interiorul spitalului a unor culoare destinate transportului pacienților infectați sau posibil infectați

2. Crearea unei Newsletter Covid-19 în structura digital internă a spitalului destinată informării personalului, cu privire la hotărârile luate zilnic, și la măsurile necesare de protecție. Noutățile și informațiile de ultimă oră au fost marcate cu roșu și trimise fiecărui angajat în parte, prin e-mail.

3. Medicul internist șef, împreună cu personalul responsabil de igienă, au filmat un clip de prezentare pentru a exemplifica la nivel practic folosirea echipamentului de protecție. Astfel s-au putut evita infectările ce ar fi putut să se petreacă în cazul unei utilizări deficitare a echipamentului. La prima vedere, contaminarea pare puțin probabil, însă eliberarea de echipamentul de protecție necesită câțiva pași vitali și presupune dese dezinfectări ale mâinilor (cel puțin de trei ori la o singură dezbrăcare). 

4. Crearea unor zone de triere a pacienților în afara clinicii.

5. Organizarea unor pachete cu mâncare (sau cumpărături) pentru personalul care va lucra ore suplimentare și nu va mai avea timpul necesar pentru a-și întocmi sarcinile obișnuite.

6. O sală de operație cu intrare parțial separată a fost rezervată pentru pacienții infectați. Celelalte săli de operație au funcționat normal, căci numărul mic de persoane cu virusul Covid-19 nu a forțat închiderea sălilor.

 7. Pacienții diagnosticați pozitiv cu virusul Covid-19 au fost grupați în patru categorii, după cum urmează:

1. Asimptomatici nu au fost internați, ci izolați la domiciliu.
2. Pacienții cu simptome moderate au fost luați sub observație, eventual au primit și oxigen (O2).
3. Pacienții cu simptome majore, dispnee, au beneficiat de terapie neinvazivă cu O2 (high flow oxygen) și medicație simptomatică.
4. Pacienții cu simptome grave și insuficiență respiratorie au fost internați la secția de terapie intensivă.

8. Conferințele și discuțiile cadrelor medicale s-au desfășurat  in interiorul clinici, pe cât posibil online. 

Funcționarea echipelor de terapie intensivă – Echipe S.W.A.T 

Pentru o organizare metodică și o eficiență sporită în cazul unei situații extreme, organizarea spitalului a pus în funcțiune o echipă de intervenție S.W.A.T.

O echipă S.W.A.T. este formată din patru persoane, de regulă doi medici și un asistent/o asistentă cu experiență în terapie intensivă, plus o a patra persoană, posibil un practicant. Unul din cei patru medici trebuia, în mod obligatoriu, să fi avut experiență în intubare.

Echipa de patru persoane se ocupă de un număr maxim de patru pacienți. Pentru a nu crește riscul de contaminare accidentală, fiecare membru al echipei rămâne printre pacienți, echipați câte două ore continuu. O altă persoană a echipei rămâne în apropiere, fiind echipat corespunzător pentru a-i oferi sprijin celui aflat în salonul pacienților. Discuțiile între membrii echipei din saloane și cei din afara lor, se vor desfășura cu ușa închisă, cel mult puțin crăpată.

Fiecare echipă lucrează câte 8 ore, respectiv trei echipe pentru patru pacienți în decursul a 24 de ore. Astfel că, o dată la al patrulea pacient, se va activa/pune în funcțiune o altă echipă S.W.A.T. (de ex. pentru pacienții cu numerele 5, 9, 13, 17 vor activa trei echipe în decursul a 24 de ore).

Deciziile importante cu privire la schema de tratament, sau schimbarea sa, sunt luate de o echipă principală formată din anestezistul șef și internistul pneumolog șef, cu posibilitatea de cooperare interdisciplinară.

Măsurile prezentate anterior reprezintă doar o mică parte din organizarea ce a constituit implementarea măsurilor de prevenție împotriva virusului Covid-19. Ele au fost implementate încă din primele trei săptămâni de la declararea pandemiei, iar formula actuală de organizare este o versiune adaptată, personalizată și dezvoltată în conformitate cu cazuistica individuală (nr. pacienți, personal calificat, specialiști). Un program gândit cu meticulozitate încă din forma incipientă, când nimeni nu putea prevede ceea ce va urma. Virusul se răspândea rapid în zona Milano-Brescia, iar administrația germană a putut planifica, cu minuțiozitate, iminența evenimentului.

După Italia a urmat Franța. În regiunea Strasbourgului, personalul medical nu a mai putut face față afluxului mare de pacienți. Prin intervenții personale, în spitale s-au intubat chiar și câte doi pacienți la un singur aparat de oxigen. S-au organizat trenuri de terapie intensivă și pacienții au fost transferați în alte regiuni. Din pricina acestui val covârșitor de pacienți, Franța a cerut ajutorul german, ceea ce a generat primirea a trei pacienți la secția de terapie intensivă din spitalul nostru. Toți cei trei pacienți s-au recuperat și au fost transferați în țara de origine.

Prin urmare, la timpuri noi………….. oameni organizați.